parallax background

Povestea Circuitului Transalpina și Oltenia de sub Munte pe bicicletă 2018

Raport: Tabăra de alergare montană ”CiucașX3 Tips&Tricks” 2018
May 30, 2018

Perioada: 24-27 Mai 2018

Locație: Transalpina, Oltenia de sub Munte

Participanți: 12 alergători 

Echipa: Silviu, Bianca, Mihai, Levi.

Fotografii: aici


Dacă anul trecut proiectul ”Descoperă România pe Bicicletă și Carpații pe Picioare” ne-a dus pe biciclete în Colinele Transilvaniei și într-o zonă puțin mai îndepărtată ca Transalpina și Oltenia de sub Munte, anul acesta ne-am dorit să repetăm experiența așa că am scos bicicletele de la naftalină și am pornit iarăși în zona Olteniei.

 Aventura noastră a început joi 24 mai din zona Arena Platoș – Păltiniș, punctul de intâlnire și de plecare în cele 4 zile de călătorie. Am intrat repede în atmosfera de vacanță după ce am facut cunoștință între noi și am împărțit o prăjitură și o placintă făcute cu dragoste de mama lui Mihai.

Silviu a făcut o scurtă descriere a traseului, Mihai a ținut o încălzire înviorătoare, apoi am pornit ”pe cai” 12 participanți și 3 organizatori plus șoferul de serviciu care ne-a făcut transferul bagajelor la prima cazare din Obârșia Lotrului.

 Într-un ritm usor de socializare ne-am cunoscut mai bine, traseul fiind alcătuit în prima parte a zilei din drum forestier. Dupa o urcare de 300 metri diferență de nivel prin Munții Cindrel, a urmat și prima coborâre cu câteva pasaje de noroi pe care unii dintre noi am avut plăcerea de a le explora mai amănunțit în Valea Sadu. Apoi am urcat până în Șaua Șteflești (1730m - cel mai înalt punct al zilei), granița între Munții Lotrului și Munții Cindrel. Acolo am luat prânzul și am avut parte de o pauză de relaxare pe cinste. A urmat coborârea pe Valea Frumoasă admirând râul spumos si verdele crud al primăverii ajungând în Transaplina. Ajunși în șosea am contnuat să urcăm dar am încheiat tura cu doza de adrenalina prin coborârea rapidă pană la cazarea din Obârșia Lotrului. În total au fost 58 km și 1200 metri diferență de nivel pozitivă. Am savurat bucatele delicioase ale gazdelor de la Hanul Haiducilor iar seara s-a încheiat la un pahar de socializare o dată cu relaxarea mușchilor cu masajul făcut de Mihai.

 A doua zi a început cu voie bună și cu soare, în ciuda prognozelor meteo. După o scurtă încălzire am pornit puternic în traversarea Transalpinei și a Pasului Urdele (2145m). Sus pe Transalpina am avut parte de un picnic bine meritat pregătit de Bianca și Levi și poza de grup. Imediat apoi vremea a devenit schimbătoare cu soare, vant dar și câteva picături de apă răzlețe.  În unele locuri se mai zăreau petice de zăpadă, iar în Pasul Urdele era un strat chiar și de 2 metri pe marginea șoselei.

 A urmat o coborâre lungă până în Stațiunea Rânca unde am avut pauza de o bere și pufuleti. Drumul a continuat cu o porțiune tehnică și proba traversării râului pe bicicletă sau desculț încercând să nu ne udam. Totuși, cu toată grija avută, pe coborârea de pe Valea Galbenei, cu toții ne-am umplut de picațele. După o așa coborâre ne-am hidratat cu o bere și am mâncat cartofi prăjiți cu mici și papanași la Peștera Muierii. Pornind apoi peste dealuri și vizitând Cheile Oltețului, ajungem la Pensiunea Agroturistică Cerna nu înainte de a ne înfructa dintr-un cireș cocoșat de roade. Seara se încheie cu cina și cu o bere vizionând filmulețe, socializand, după ziua care se dovedise cea mai obositoare - 68 km și 1300 metrii diferență de nivel pozitivă… asa ne-am încărcat bateriile pentru urmatoarea zi.

 Cea de-a treia zi urma să fie o zi mai ușoară fără consum prea mare de efort, având în program obiective turistice, tradiții, relaxare și socializare.

 După micul dejun tradițional de la pensiunea din satul Cerna și o înviorare, ungem lanțurile încălecăm pe biciclete și pornim la drum. După puțin timp ne-am oprit la un pahar cu țuică și o brânză proaspată la rudele lui Silviu. A urmat apoi olăritul de la casa unori oameni gospodari din Horezu, am vizitat Culele de la Maldărești  iar ,,scurtătura” de 6 kilometri s-a dovedit a fi cea mai bună alegere. După mici cârcoteli ne-a iesit în cale un dud plin cu fructe coapte care ne-a făcut să ne simțim copii mânjindu-ne pe degete și buze. A urmat Manastirea Bistrița, Peștera Liliecilor, Cheile Bistriței si asa am ajuns la cazarea din Costești - Casa Cucu, după 60 kilometri și 800 metri diferența de nivel pozitivă. Am avut parte de un stretching dar și de o porție de râs pe cinste.

 Fiind ultima seară pe care o petreceam împreună, am avut parte de o cină festivă cu sarmale, plăcinta de casă și un vin bun alături de voie bună. Bianca și Silviu au purtat haine tradiționale parcă fiind din décor. S-au legat prietenii, ne simțeam ca o familie. Pe lângă socializare, masajele lui Mihai ne-au relaxat dupa efortul plăcut de pe traseu.

 Ajunși în a patra zi a circuitului nostru, Silviu ne-a pregătit ceva nou în program, și anume, o urcare de 3 km cu 400 metri diferență de nivel de push-bike până la Mânăstirea Pătrunsa. Am continuat pe dealurile de sub Masivul Buila Vânturarița, pe lângă cocheta Mănastire Pahomie cu a ei cascadă de la intrare și tot așa sus-jos până în Râmnicu Vâlcea. Cum ploaia am tot ocolit-o, acum la final de circuit obosiți dupa atâțea kilometri am avut si ceva ”surprize” tehnice -  Silviu a reușit să rupă lanțul cu 4 kilometri înainte de Râmicu Vâlcea.

 Așa am ajuns la finalul aceastei experiențe frumoase, alături de oameni deosebiți cu care am petrecut 4 zile într-o atmosferă de relaxare și ne-am oprit să luăm prânzul împreună. Încărcați de energie pozitivă și amintiri frumoase, ne luăm la revedere și plecăm fiecare spre casele noastre.

Vă așteptăm alături de noi în următoarele aventuri, iar până atunci nu uitați să fiți veseli și optimiști!

 Vă salut cu energie și entuziasm!

Mihai



Comments are closed.