Povestea taberei de MTB din Seliștat 2024

Al patrulea an în care revenim pe aceste meleaguri ce ne amintesc de vacanțele de vară petrecute la bunici la țară. În Seliștat timpul stă în loc. Un sat sasesc în care o parte din case sunt parasite de zeci de ani dar viața continuă în celelalte într-un ritm pe care parcă noi, cei de la oraș, l-am uitat.

Ne-am întâlnit cu toții în Brașov, locul de unde microbuzul încărcat cu biciclete, bagaje și copii plin de energie, a pornit spre colinele Transilvaniei cu ale sale sate săsești.

Am făcut o oprire la Moara de la Ohaba, neschimbată dar totuși de neevitat dacă treci prin zonă. După un picnic copios ne-am continuat drumul spre locația ce urma sa ne fie gazdă întreaga săptămână – Casa Parohială din Seliștat.

Mare parte din copii revin în tabere cu noi așa că, și de această dată erau multe fețe cunoscute. După ce ne-am instalat bagajele și am mâncat am continuat cu jocurile de cunoaștere și integrare în grup.

A doua zi ne-am urcat pe cai, adică pe biciclete și am descoperit movilele din zonă. Am admirat peisaje superbe ce ne înconjurau alături de floarea soarelui care ne ispitea să ne dăm jos de pe biciclete să mâncăm câteva semințe.

Am avut un program plin de activități toată sâptămâna. Atelierele de mountain-bike ne-au ajutat cel mai mult să ne bucurăm de traseele propuse, de la cel mai mic până la cel mai mare. În drumeții ne-am bucurat să decoperim mediul înconjurător atât în ceea ce privește zona de sat cât și de pădure și pășune.

După-amiezile au fost foarte diversificate. De la ateliere de electronică în care am contruit un circuit electric și am confecționat o lanternă, până la seara de talente, foc de tabără și nu în ultimul rând vizitarea bisericii fortificare din incinta cazării, precum și a Muzeului Loukas, un loc încărcat de istorie și foarte multe povești d-ale zonei.

O mare bucurie în sufletele noastre să vedem cu cresc copii, de la un an la altul, cum se dezvoltă, cum crează prietenii și cum își depășesc propriile bariere moștenite din familie.

La plecare am vizitat Vulcanul Racoș, Coloanele de bazalt și Lacul de smarald, ușor triști că se încheie  tabăra.

Trecem mai departe la alte evenimente cu gândul că și noi am avut un aport în saltul lor de dezvoltare și asta este cea mai mare satisfacție pe care o poți primi.

Cu drag,

Bianca