Raport tabără de schi de tură în Munții Hășmaș, 7-9 februarie 2025

Tabăra de schi de tură din Munții Hășmaș a fost tot ceea ce ne-am fi putut dori de la acest weekend petrecut în natură alături de prieteni și alți pasionați ai schiului!

În ultimele ierni zăpada a fost din ce în ce mai puțină în munții din jurul casei noastre precum Munții Ciucaș, Piatra Mare, Postăvaru așadar am fost nevoiți să ne lărgim orizonturile.

Așa am ajuns să ne gândim la Munții Hășmaș, după ce ne-am sfătuit în stânga și în dreapta cu oameni de-ai locului. Ultima oară iarna Silviu fusese pe aici în urmă cu 15 ani într-o tabără de iarnă cu CPNT-ul la Cabana Piatra Singuratică. Se făceau ture serioase pe vremea acea în CPNT.

Așa se face că se strânge grupul dornic de schi de tură și pornim mai repede cu o zi ca să explorăm zona, să vedem cum se prezintă zăpada și să trasăm turele pentru zilele ce urmează. A fost prima oară când ne-am cazat la un hotel de 4* într-o tabără, Hotel Lacul Roșu, asta și pentru că majoritatea cazărilor din zonă sunt închise în sezonul rece.

Ninsese recent vreo 20 cm de zăpadă proaspătă ceea ce ne încânta foarte tare însă totodată acest strat acoperea inclusiv zonele fără bază din pădure.

Celebra tură nocturnă de vineri seară ne-a purtat peste un râu, am mers de-a lungul firului de apă și apoi am găsit o față cu zăpadă proaspătă de care ne-am bucurat cu toții la lumina frontalei. Am și dat ceva la bețe până la mașină, ca o încălzire pentru următoarea zi.

Sâmbătă, la -13 grade, am pornit ușor cu câteva ateliere pe urcarea spre Poiana Albă, cu obiectiv final Vârful Hășmașul Mare (1792 m). Eram doar noi și urmele de animale sălbatice căci toată ziua cât am mers nu am văzut nici un turist. Peisajul spre Piatra Singuratică se prezintă spectaculos. Am luat picnicul pe vârf și ne-am întors la refugiul pe lângă care trecusem și la dus și ne lăsasem ceva termosuri. După o pauză bine meritată mai punem foca o dată pentru ultima urcare a zilei. Coborârea spre mașini ne-a crescut nivelul de adrenalina și totodată ne-a rămas ca amintire pe tălpile schiilor, căci bucățile fără bază nu s-au lăsat neobservate.

Weekendul s-a încheiat cu o tură surprinzător de frumoasă ce a pornit de la Pârtia Oxygen și am continuat pe un drum forestier până am ajuns la o pârtie perfect amenajată cu două teleschiuri. Ne tenta foarte tare să mai facem o coborâre, două, pe ea, căci prea bine arăta. Zis și făcut. Pârtia secretă a fost luată prin invăluire de cei 10 schiori de tură și ne-am bucurat maxim de ceea ce ne oferea. Retragerea spre mașini a fost printr-o zonă boschetărită în care au rămas pe schiuri doar cei mai experimentați.

Sezonul taberelor de schi de tură se va încheia cu tabăra din Munții Șureanu, o altă locație superbă din țara noastră pe care suntem nerăbdători să o revedem și să o schiem iarăși.

Bianca